' NE INTALNIM in VARF ' - povestire de Albert Frendza

' Ne intalnim in varf ' - copyright 2011 Albert Frendza

Ploua marunt, total obisnuit pentru Brussels. Nici macar picaturile de ploaie, mii ca numar, nu puteau spala gandurile tinerei femei care privea in gol strada…
Era 3 dimineata - inca 5 ore pana sa se faca 8 si sa plece inspre casa. CE ZI ERA ?...ori Luni, ori Marti, una dintre ele, pentru EA nu conta, oricum noaptea respectiva era pierduta indiferent in ce zi a saptamanii se afla…

Lucra la receptie. Lucra la un boutique-hotel chic, de imagine pentru cei care-si savurau apa plata undeva pe terasa in timpul zilei, sau un pahar scump de sampanie seara tarziu pana-n miez de noapte…

Candva ii placuse intens jobul de receptie, zilele acelea trecusera de mult, isi dorea acum o viata normala, o viata pasionala, o viata traita la intensitate, se saturase sa-i priveasca pe altii si sa fie martora la fericirea sau nefericirea lor. Vroia sa fie ea in prim plan, sa fie iubita si mangaiata in fiecare noapte de acum incolo, sa fie alaturi de barbatul ei pe care nu-l vedea suficient de multe nopti pe saptamana, cum si-ar fi putut imagina o viata in care fiecare noapte sa fie daruita celui pe care-l iubea, sa-i ofere numai lui clipele ei magice din noapte, nu sa-si piarda vremea zambind profesional unor clienti de multe ori perfizi si ne-simtitori ?...

Cum ar fi fost posibila o asa viata ? Cum o fi sa stai in bratele celui pe care-l iubesti, sa stii ca nimic din ce te inconjoara rau nu te poate atinge, sa simti ca poti sa-i oferi clipe magice fara sa faci nimic altceva decat sa-i fii in preajma.

Tanara femeie ofta prelung. Pareau o utopie totala toate gandurile ei.
Era Luni noaptea, 3 ore trecute de miezul noptii. Sau era Marti ?... poate… oricum asta nu conta prea mult, tot o noapte ratata era, indiferent despre ce zi a saptamanii era vorba…

Tanara atipi… atipi cu capul pe receptie, in decorul total negru, suprapus pe un perete de culoare neagra parul ei negru ii acoprea fata in intregime, asa incat nimeni nu o observa acolo, dormind…

… cateva batai razlete o trezira din somnul greu in care cazuse cu numai cateva minute in urma… ciudat, in hotel erau doar doua camere ocupate, clientii erau toti sus, nimeni nu avea ce cauta la o asa ora din nopate… afara ploua cu galeata, tunete grele se auzau in fundal…
Se apropie contrariata de usa.

Fulgerele luminau intermitent strada uda, o silueta intunecata se sprijinea de usa, pardesiul lung al barbatului flutura in vantul puternic care lovea in rafale fatada cladirii. Parul blond i se lipise de frunte, flutura in spate oblic, ochii lui mari si negri patrundeau stralucind adanc prin vitralii, fixandu-se concentrati pe fata ei. Barbatul ud o fascina.

EA ii deschise usa, fara sa tina cont de prudenta pe care ar fi impus-o o asa situatie. Barbatul intra brusc in hol, stinse dintr-o miscare lumina aprinsa de femeie si apucand-o strans de mijloc, o saruta apasat pe gura, inecandu-i strigatul de surpriza… Tanara vru sa se apere insa renunta imediat : mirosul lui cunoscut ii patrunse in corp prin toti porii, buzele lui mari ii presau limba intr-un fel in care numai el stia sa o faca… bratele lui ii presau sanii intr-un mod in care nici un alt barbat din viata ei nu il cunostea… era EL, iubitul ei, barbatul alaturi de care si-ar fi dorit sa-si petreaca fiecare noapte, indiferent de anotimp… indiferent de loc… indiferent de secol… indiferent de univers… indiferent si atat…
Tandru, barbatul o trase inspre canapeaua din lounge, tragand perdelele dupa ei…

… Intinsa pe spate, dezbracata complet, EA ii simtea saruturile fierinti rotindu-se accelerat in jurul buricului incins… limba lui coborand discret in jos, atingandu-i delicat muntele lui Venus excitat, facandu-l sa zvacneasca treptat… ca apoi, de nicaieri, un tremur covarsitor sa ii cuprinda tot corpul, senzatia amplificata cum ca limba iubitului ei s-a clonat instantaneu trasformanduse in mii de limbi fierbinti care-i sarutau fiecare centimetru de carne fierbinte a corpului… simtea cum corpul intai i se contracta si apoi cum incepe sa creasca navalnic in sus, catre tavan, tragandu-l si pe EL cu mare forta ...

- Ne-ntalnim in varf, ii striga puternic barbatul… Te astept acolo, sa termini ce am urcat amandoi impreuna !!! Ne-ntalnim in varf, iubito !!!...
… si au terminat amandoi impreuna acolo, in varf… intens, naucitor!!... halucinant...

… cu capul pe receptie, acoperit de parul ei negru matasos, femeia respira ritmic, adormita adanc, complet epuizata… EL o privi zambind, o mangaie duios pe cap, o saruta usor pe buzele somnoroase, apoi isi infasura esarfa lunga in jurul gatului si facandu-si curaj, iesi afara in bataia violenta a vantului dezlantuit, maturat oblic de ploaie …

Femeia ramase nemiscata, adancita profund in somnul dulce de dimineta.
- Asta e ce numesc eu o noapte minunata, murmura ea imperceptibil… alaturi de iubitul meu...

HAPPY END :)